Autor: Hornoiu Diana
Titlu: An Introduction to Pragmatics
An apariție: 2016
ISBN: 978-973-614-935-1
Domeniu: Filologie – Seria Studies in Linguistics
Detalii: Cartea oferă o perspectivă complexă și originală asupra unor probleme de actualitate relevante cercetării din domeniul pragmaticii. Capitolul I – Pragmatics and other areas of linguistic inquiry – delimitează domeniul de studiu al pragmaticii de cel al semanticii și sintaxei, cele trei ramuri ale semioticii. În acest prim capitol autoarea discută și distincția dintre abordarea de sorginte americană și cea europeană a pragmaticii. Capitolul II – Deixis – este dedicat unor concepte relevante fenomenului de deixis, precum proiecția deictică, deixis-ul simbolic și gestual, utilizarea anaforică a elementelor deictice. Autoarea discută pe larg tipurile de deixis, atât cele propuse de literatura clasică de specialitate, de sorginte filozofică, cât si cele propuse de studii și abordări moderne. În demeresul său (Capitolul III, Presupposition), condus cu mare acuratețe conceptuală, autoarea urmărește evoluția conceptului de presupozitie aflat la interfața dintre sematică și pragmatică. Sunt prezentate și reperspectivate, într-o manieră originală, abordări clasice (Frege) și moderne (Strawson, Stalnaker, Karttunen, etc.) ale presupoziției semantice și pragmatice. Autoarea discută cu probitate un aspect de o mare complexitate conceptuală: fenomenul proiecției presupozițiilor în fraza complexă. Capitolul IV – Implicature aduce în discutie tipurile de implicare conversațională, scalară și convențională. Autoarea urmărește evoluția conceptului de la teoria lui Grice până la abordarea minimalistă circumscrisă teoriei pertinenței, din perspectiva comunicării ostensiv-inferențiale. Un alt punct de interes al acestui capitol îl constituie proprietățile distinctive ale implicaturii, proprietăți ce fac distincția între acest tip de inferență și presupoziția. Capitolul dedicat actelor de limbaj (Capitolul V – The theory of speech acts) urmărește evoluția teoriei actelor de limbaj de la momentul constitutiv marcat de studiul lui Austin, până la abordări recente, precum cele oferite de Searle, Strawson, Saddock. Sunt definite și exemplificate concepte cheie, precum distincția performativ – constativ, condițiile de fericire, actele locuționare, ilocuționare și perlocuționare. Capitolul VI (Conversation analysis) aduce în centrul demersului analitic problematica ce ține de structura globală a conversației, regulile de schimbare a locutorului, perechi de adiacență, vorbire simultană, pre-secvențele și fenomenul corectării intervențiilor. Lucrarea mai include și un glosar de termeni.
Română 
English (UK)